Centrele de activitate in clasele step - by - step

CENTRELE DE ACTIVITATE: STIINTE NATURALE

Copiii sunt oameni de ştiinţă care caută permanent să se informeze în legătură cu lumea care-i înconjoară. Aviditatea copiilor privind informaţii din lumea înconjuratoare este interpretată

prin curiozitatea naturală de a căuta permanent să-şi explice funcţionalitatea lucrurilor, cauzalitatea fenomenelor. Prin participarea la procesul ştiinţific de explorare, observare şi experimentare, copiii îşi dezvoltă abilităţi pe care le vor folosi toată viaţa: observarea, clasificarea, comunicarea.

În Centrul „Ştiinţe” este util să existe:

• un spaţiu pentru expunerea permanentă a materialelor din natură (ghinde, pietre, scoici, seminţe, fructe, legume, cereale, colecţii de insecte, ierbare);

• mulaje din plastic reprezentând animale sau păsări;

• un loc pentru animale vii (acvariu cu peşti sau cu broscuţe ţestoase,  colivie pentru papagali sau peruşi);

• un loc pentru instrumentele de investigaţie care să servească activităţilor de tip experimente fizice şi chimice (magneţi, oglinzi, cărbuni, recipienţi, obiecte de măsurare, baterii, termometru,ceasuri, suruburi,  clepsidră balanta, eprubete, roti, bureti,etc.);

• un loc însorit pentru plantele de interior sau cele semănate şi plantate de copii;

• un loc pentru pliante, imagini, planşe, atlase de anatomie, botanică, zoologie, enciclopedii cu

mijloace de locomoţie, harţi geografice etc.

• unelte de gradinarit, lemn, coloranti alimentari;

Centrele de activitate in clasele step-by-step

CENTRELE DE ACTIVITATE: ALFABETIZARE

Sala de grupă  este delimitată în mai multe centre de activitate, după cum urmează:

-Alfabetizare

-Ştiinţe

-Arte

-Construcţii

-Joc de rol / Bucatarie

-Matematicǎ/Materiale Manipulative

-Nisip şi apă.

ALFABETIZARE

Centrul „Alfabetizare” este spaţiul în care copiii îşi exersează limbajul sub toate aspectele sale

(vocabular, gramatică, sintaxă, înţelegerea mesajului) în timp ce comunică (verbal şi nonverbal) sau asimilează limbajul scris. Deşi se adresează preponderent domeniului DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI COMUNICĂRII, prin sarcinile formulate în acest centru, contribuţiile asupra dezvoltării globale sunt multiple şi pot include: dezvoltarea motricităţii fine, dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de vârstă apropiată, promovarea sănătăţii şi nutriţiei, ca şi exersarea unor capacităţi şi atitudini în învăţare (curiozitate şi interes, iniţiativă, persistenţă în activitate, creativitate).

În acest Centru copiii creează poveşti cu ajutorul marionetelor şi a păpuşilor pe degete care pot

fi înregistrate şi apoi audiate cu toată grupa. La masa de confecţionat cărţi, copiii desenează, scriu dar mai ales, dictează educatoarei întâmplări, poveşti, despre familiile lor sau despre ei. Copiii autori îşi pot prezenta propria carte grupului, înainte ca aceasta să fie inclusă în colecţia bibliotecii.

Copiii creează texte pe care educatoarea la început le notează, apoi, pe măsură ce îi stimulează

să-şi exprime ideile, le oferă posibilitatea să le scrie singuri, prin copiere, cu litere de tipar sau la tabla magnetică. Învăţarea scrisului se face spontan, ca răspuns la întrebările ce provin din necesităţile reale ale copilului.

Confecţionarea cărţilor, tehnica benzilor desenate, teatrul de păpuşi favorizează cooperarea, colaborarea şi dezvoltarea creativităţii copiilor.

Această zonă a sălii de grupă, pentru copiii cu vârstă de 3-5 ani, asigură formarea deprinderii de a reacţiona la mesaje simple, de a le recepta şi transmite sau de a exersa calitatea de vorbitor şi ascultator.

Aici copilul:

• învaţă cuvinte şi expresii noi;

• îşi structurează logica întâmplărilor prin intermediul povestirilor/ repovestirilor: „Căsuţa din

oală”, „Ridichea uriaşă”, „Coliba iepuraşului” “Manusa” “Turtita”;

• exersează abilităţi ale mişcărilor fine: colorat, răsfoirea cărţilor;

• îşi dezvoltă imaginaţia şi creativitatea prin intermediul poveştilor cu început dat sau al

întâmplărilor hazlii;

• îşi îmbunătaţeşte discriminarea vizuală prin utilizarea: imaginilor, jetoanelor, planşelor pentru

lecturi după imagini („Familia mea”, „Jucăriile şi jocurile copiilor în grădiniţă”);

• decodifică simboluri din imagini, desene;

• îşi îmbogăţeşte cunoştinţele despre lume şi viaţă prin: lecturi ale educatoarei („Sanda la grădiniţă”, „Legenda ghiocelului”), jocuri didactice („Cu ce se îmbracă copilul”, „Eu spun una, tu spui multe”), convorbiri tematice („Să ne purtăm civilizat”, „Toamnă, toamnă harnică şi de roade darnică”), discuţii libere;

• îşi antrenează capacitatea de memorare prin: vizualizarea imaginilor, succesiunea evenimentelor, memorizări („Ninge” de Otilia Cazimir, „Mamei” de Elena Dragoş).

Sursa: P.R.E.T

Programul Step-by-Step

ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ “STEP BY STEP”

Programul Step-by-Step a fost preluat din Statele Unite ale Americii în anul 1994. Institutul pentru o Societate Deschisă, condus de George Soros, a iniţiat  un proiect de educaţie timpurie a copilului în Europa Centrală şi de Est şi în ţările din fosta Uniune Sovietică.

Caracteristicile de bază ale acestui program sunt:

- asigurarea de experienţe individuale de învăţare pentru fiecare copil;

- sprijinirea copilului în a-şi exprima opţiunile printr-o activitate planificată şi în cadrul centrelor de activitate;

- accentuarea participării familiei;

Conceptele Programului Step-by-Step vizează dezvoltarea optimă a copiilor numai prin implicarea lor intrinsecă în procesul educaţional, precum şi crearea unei ambianţe care să încurajeze copiii să exploreze, să aibă iniţiative şi să creeze. Este antrenată curiozitatea şi este stimulată învăţarea prin cooperare.

Bazele teoretice adoptate de Programul Step-by-Step în ceea ce priveşte educaţia timpurie sunt: constructivismul, practicile adecvate dezvoltării şi educaţia progresivă.

Conform teoriei constructiviste, învăţarea este un proces interactiv ce implică copiii, adulţii, alţi copii şi mediul înconjurător. Învăţarea apare deci pe măsură ce copiii încearcă să înţeleagă lumea din jurul lor, corelând noi experienţe cu ceea ce au înţeles deja.

Adecvarea la stadiul de dezvoltare presupune adaptarea activităţilor interesului copilului. Toti copiii progresează trecând prin stadii de dezvoltare comune, dar în acelaşi timp fiecare copil este unic. Copilul este curios, simte plăcerea experienţelor senzoriale, motivarea şi atenţia vin de la sine.

Educatia progresivă evidenţiază faptul că educaţia trebuie privită ca un proces de viaţă şi nu ca o pregătire pentru viaţa viitoare.